http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com http://blogcopy.com http://blogcopy.com/int/fpix.php?bd=bpt en-us Thu, 23 May 2013 15:24:15 +0000 http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=1fnci3o Wed, 22 May 2013 21:21:03 +0000 “ Educatoarea este cea care dăruieşte fiecărui om, la pornirea lui pe drumul spre lumină primele elemente, călăuzindu-i paşii spre marele titlu de om. Ea este aceea care modelează materialul cel mai de preţ – copilul – tinzând ca din fiecare bloc de marmură brută să realizeze o fiinţă înzestrată cu cele mai frumoase trăsături, un om care să înmănuncheze calităţile morale cele mai înalte. Ea este cea care îl ajută pe copil să descopere tainele naturii. Toate acestea au făcut ca activitatea sa, să fie socotită drept profesiunea de aur ” ( Dumitru Salade )Noul curriculum pentru învăţământul preşcolar presupune câteva mutaţii semnificative, printre care trecerea de la învăţarea centrată pe acumularea de informaţii la structurarea de capacităţi şi competenţă, de la “ a spune ” la “ a face ”. Reforma prin noul curriculum înseamnă creativitate, ceea ce presupune schimbarea ta ca dascăl, găsirea noului pentru fiecare activitate. Soluţia o reprezintă o intensă activitate creatoare.
În noul curriculum copilul devine centrul acţiunii educative, iar educatoarea îndrumător, organizator, dirijor în acţiunea de însuşire a cunoştinţelor.
În elaborarea noii programe s-a ţinut cont de tendinţele actuale în pedagogie ( deschidere către abordarea Metodei proiectelor, a activităţilor integrate, a metodelor interactive de grup, etc.), de o serie de aspecte pozitive: nivelul de maturizare actual al copiilor din grădiniţă şi de tendinţele şi evoluţiile în domeniul informaţiilor şi al tehnologiei moderne.
Învăţarea integrată se reflectă cel mai bine prin predarea tematică ( integrarea conţinuturilor ), care sprijină dezvoltarea concomitentă a unor domenii, în loc să se concentreze pe un aspect izolat , lucru nefiresc pentru dezvoltarea copilului. Predarea tematică se face în aşa fel încât să reflecte legăturile dintre mai multe discipline şi conexiunile lor de viaţă.
La grădiniţa la care ne desfăşurăm activitatea am căutat în permanenţă ca cele subliniate mai sus să fie punctul de pornire în realizarea activităţilor. Un argument în acest sens poate fi şi una din activităţile integrate desfăşurate care s-a bucurat de un real succes şi a cărui proiectare am dori să v-o prezentăm în continuare.
PROIECT DIDACTIC INTEGRAT
„A noastră e ziua copii,
E ziua întâia din vară!”
Nivel: 3 – 5 ani, Grupa “ Iepuraşilor isteţi ”( grupa mijlocie A)
Tema de studiu: Cine şi cum planifică organizează o activitate
Proiectul: „ 1 Iunie, ziua copiilor lumii ”
Subtema: „ E ziua ta copile! ”
Forma de realizare: activitate integrată
Activităţi de evaluare:
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: Bună dimineaţa veseli copilaşi!
- Calendarul naturii / Ce zi este astăzi, cum o organizăm?
- Salata de fructe: „ La mesele împărăteşti şi pe mine mă întâlneşti ”
ADE: Activitate integrată ( DEC; DLC )
” E ZIUA TA COPILE, HAI DISTREAZĂ-TE CU MINE!”
- ( Măşti pentru carnaval ; Carnavalul personajelor din poveşti: „Unde ai mai auzit de mine?”)
ALA : BIBLIOTECA
- Convorbire după ilustraţii / „ Copii veseli – copii trişti "
JOC DE MASĂ:
- Puzzle - Copilărie fericită
Scopul activităţii:
- Cunoaşterea semnificaţiei zilei de 1 Iunie;
- Organizarea unor activităţi festive pentru a sărbători Ziua Internaţională a copilului;
- Statornicirea relaţiilor de prietenie, cooperare, întrajutorare între copiii grupei, între copii şi adulţi.
Obiective operaţionale:
ADP: - Întâlnirea de dimineaţă: „Bună dimineaţa veseli copilaşi”
- Să salute la intrarea în sală, să se prezinte şi să facă prezentări având fizionomie veselă, vorbind în ton umoristic;
- Să răspundă la salut, menţinând acelaşi ton vesel;
- Să transmită un mesaj simplu, inteligibil;
- Să reţină mesajele transmise de colegi;
- Să-şi îmbogăţească palmaresul de formule de prezentare.
Sfatul copiilor: ”Ce sărbătoare este astăzi, cum o organizăm?”
- Să aleagă din album imagini sugestive
- Să propună modalităţi de organizare a sărbătorii, motivând sugestia făcută.
Elemente de activitate casnică:
„Salata de fructe”: „La mesele împărăteşti şi pe mine mă-ntâlneşti”
- Să mânuiască obiectele casnice, respectând norme simple de protecţie şi securitate
- Să trăiască emoţii pozitive prilejuite de îndeplinirea sarcinilor gospodăreşti
- Să participe cu plăcere şi interes
- Să respecte norme igienico-sanitare de preparare a salatei.
Metode şi procedee: Prezentări orale, aprecieri stimulative, realizarea de lucrări estetic-creative, analiza produselor activităţii, descrierea verbală a personajelor de poveşti sau basm, descoperirea personajului, deducşii logice, deducţii vizuale, conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul practic, impulsul emoţional, examinarea, ciorchinele.
ADE - ACTIVITATE INTEGRATĂ (DEC. DLC)
Estetic şi creativ: „ Măşti pentru carnaval”
- Să aleagă tehnici de realizarea temei ( desen, pictură, zugrăvit)
- Să compună spaţiul plastic prin tehnica aleasă
- Să obţină efecte plastice prin colorare, aplicare a culorii cu pensula, cu buretele.
- Să aplice în situaţii noi tehnici de lucru învăţate pentru a realiza o lucrare originală.
- Să elaboreze creaţii originale.
Limbă şi comunicare:
„Carnavalul personajelor din poveşti” : „Unde ai mai auzit de mine?”
- Să prezinte sugestiv personajul pe care îl reprezintă
- Să asculte, să reacţioneze adecvat la informaţia primită
- Să ia parte la discuţii cu grupuri informale
- Să recepţioneze mesajul verbal, să coroboreze informaţia verbală cu imaginea măştii
ALA - Biblioteca-Copii veseli,copii trişti
-să descrie imaginile prezentate, în propoziţii corecte din punct de vedere gramatical şi cu sens logic;
-să enumere activităţile pe care le desfăşoară copii precizând dacă sunt veseli sau trişti;
-să recunoască ce drepturi le-au fost încălcate în imaginile prezentate;
-să dovedească dragoste pentru semeni, dorinţa de a-i ajuta;
JOC DE MASĂ: Copilărie fericită
-să reconstituie întrgul din bucăţele, rezolvând puzzle-ul;
-să descrie în câteva cuvinte imaginea creată;
-să numere din câte piese ale jocului a realizat imaginea;
Durata: o zi.
SCENARIUL ZILEI
Sala de grupă va fi decorată festiv pentru sărbătoare cu baloane colorate, ghirlande de flori, fluturaşi, albinuţe. Scăunelele sunt aranjate în semicerc. Pe un scăunel este aşezată o păpuşă reprezentând-o pe „Crăiasa poveştilor”, ea are la ea cufărul fermecat în care are pregătite: imagini ce ilustrează viaţa copiilor din lume,puzzle, un album cu imagini din poveşti, măşti decupate,coş cu fructe.
Întâlnirea de dimineaţă : -La intrarea în sala de grupă fiecare copil se prezintă în stilul caracteristic grupei şi sieşi: vesel, zâmbăreţ, pus pe şotii.
Ex.: „-Bună dimineaţa, veseli copilaşi!/ Mă prezint Petrică! Cu voi juca-m-aş!”
„- Eu sunt Nicuşor/ Sar într-un picior”
„-Sunt Maria cea blonduţă/Frumoasă şi hărnicuţă”
Sfatul copiilor: - Ce sărbătoare e astăzi? Cum o organizăm?
Are loc o conversaţie între copii şi educatoare:
- Ce zi e astăzi?/ Ce sărbătorim?/Cum aţi dori să o sărbătorim?
Noutatea zilei: - Se prezintă, prin descoperire, musafirul nostru: “ Crăiasa poveştilor” care le spune că a venit să sărbătorească împreună cu ei Ziua copiilor şi că a adus o mulţime de surprize.Vrea să le creeze azi o lume de basm şi veselie în care fiecare dintre ei să fie fericit. Le spune că plutind pe covorul ei femecat a văzut mulţi copii nefericiţi şi doreşte să discute cu ei de acest lucru.
În continuare activitatea se va desfăşura la cele două centre de interes plecând de la metoda „mâna oarbă” (Crăiasa poveştilor le împarte copiilor flori galbene şi roşii, iar copii se grupează în funcţie de culoarea aleasă la cele două centre). Se prezintă copiilor materialele şi sarcinile ce le au de îndeplinit. Crăiasa poveştilor le spune că în ţara ei toţi sunt veseli şi le prezintă un album cu imagini din poveşti. Se intuiesc imaginile. Copiii privesc pe rând imagini din diferite poveşti cunoscute lor, îşi amintesc scene, personaje.
ADE-DEC: - Crăiasa Poveştilor ar vrea să se distreze şi ea de Ziua Copiilor, de aceea le-a pregătit o altă surpriză: „Măştile personajelor din poveşti”, pe care ei vor trebui să le realizeze prin colorare, pictură sau zugrăvit. Copiii îşi aleg după preferinţă o mască.
- Ce personaj din poveste aţi vrea să fiţi? / - De ce aţi ales acest personaj? /- Ce aţi admirat la acest personaj? /- Ce nu v-a plăcut din comportamentul lui?
Voi spune copiilor să se grupeze la mese în funcţie de felul cum doresc să-şi realizeze mască. Fiecare subgrupă precizează tehnica de lucru şi materialele:
I. Colorează cu creioane colorate şi carioca
II. Pictează cu acuarelă, tempera, pensule, vase cu apă.
III. Vase cu vopsea, bureţi.
Copiii lucrează fiecare străduindu-se să obţină rezultate cât mai bune. Pe parcurs putem intona cântece despre personajele din poveşti (Ex. „Cumătra vulpe”, „Scufiţa Roşie”, „Pupăza din tei”).
Primii copii, din fiecare grupă, ce au terminat lucrul, vin în faţă şi îşi prezintă lucrarea motivând de ce au ales acea tehnică de realizare.
După ce toate lucrările vor fi gata, se vor expune, iar prin metoda „turul galeriei” vor alege câteva care vor fi analizate prin comparare, motivând prin ce tehnică au fost realizate. Ce alte tehnici de realizare ar mai fi fost?
ADE-DLC - „Crăiasa Poveştilor” îşi exprimă şi ea aprecierea şi drept răsplată ne prezintă următoarea surpriză: Un disc cu melodii vesele propunîndu-le să valorifice produsele activităţii printr-un carnaval.Copii îşi pun măştile şi zburdând veseli pe acordurile melodice, fiecare va veni şi se va prezenta: Cine este, din ce poveste face parte? / În ce altă poveste a mai fost întâlnit acel personaj? / Ce fapte a făcut acel personaj în altă poveste? / Dacă ştiu o poezie, un cântec, o ghicitoare despre acel personaj / Ce fapte aţi făcut voi prin care să vă asemănaţi cu unul din personajele din poveşti? / Ce învăţăminte putem trage la sfârşitul poveştii?(ex: Scufiţa Roşie, Coliba iepuraşului; este bine să facem întotdeauna fapte bune şi să-i ajutăm pe cei ce au nevoie).
Pe acordurile melodice copiii dansează liber, exprimându-şi bucuria prilejuită de această sărbătoare.
ADP - „Crăiasa Poveştilor” le spune că mai are încă o surpriză pentru ei: este descoperit coşul cu fructe şi le sugerează că îşi pot găti din ele o salată de fructe.
Voi prezenta copiilor centrele de activitate deschise şi obiectivele de îndeplinit: vase cu apă pentru spălatul fructelor, doguri şi cuţite pentru tăiatul fructelor, realizarea salatei.
La acest moment de activitate vor fi prezente: asistenta medicală şi bucătăreasa. Împreună vom îndruma şi ajuta copiii în realizarea sarcinilor, vom urmări respectarea regulilor igienico-sanitare, de securitate a muncii, gradul de participare a fiecarui copil.
La final, copiii se aşează la mese şi sunt serviţi de bucătăreasă cu salată de fructe realizată de ei. Crăiasa Poveştilor le dăruieşte la fiecare câte un medalion cu imagini din poveşti, face aprecieri la adresa lor le propune să rămână prieteni cântând împreună cântecul prieteni buni. Îşi ia „La revedere”.
Copiii mulţumesc Crăiesei Poveştilor pentru toate surprizele oferite în această zi şi o roagă să mai vină la ei.
Notă: Rolul „Crăiesei Poveştilor” poate fi interpretat de una din educatoarele grupei.
Tema abordată este valoroasă prin faptul că oferă copiilor prilejul de a reflecta asupra drepturilor şi îndatoririlor pe care le au precum şi efectele pe acestea le au asupra fiinţei umane. Obiectivele propuse impun dezvoltarea gândirii critice a copiilor prin faptul că le solicită să identifice ei singuri aspecte legate de viaţa lor, să relaţioneze cu cei din jur, să identifice soluţii optime pentru problemele cu care se confruntă şi să le extrapoleze, justificând poziţia adoptată.
Educatoare Carmen PetacEducatoare Maria Katona BândilăGrădiniţa cu P.P. nr. 2 Luduş, jud. Mureş
Precizare: articolul a fost prezentat sub formă de referat în cadrul Simpozionului judeţean cu tema „Mijloace de evidenţiere a creativităţii didactice în predarea integrată a cunoştinţelor din perspectiva noului Curriculum ” , ediţia I - 2009, organizat de Grădiniţa cu P.P. " Licurici " din Tg.-Mureş. Scopul acetui simpozion a fost: evidenţierea unor modalităţi originale, creative, de organizare integrată a activităţilor din perspectiva noului curriculum, exemple de transpunere în practica eficientă a acestuia.]]> http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=1fnci3o http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=3qc7umy Wed, 22 May 2013 21:18:15 +0000 ,, Jocurile copilăriei sunt mugurii întregii vieţi a omului “
                                                                                           Fr. Frabel
Educaţia intelectuală este acea latură a educaţiei care prin intermediul valorilor selectate, prelucrate şi transmise sub formă de cunoştinţe, priceperi, deprinderi şi capacităţi contribuie la dezvoltarea personalităţii, la formarea unor mobiluri interioare care să declanşeze şi să stimuleze activitatea de învăţare şi cunoaştere, precum şi la înzestrarea cu procedee de lucru specifice muncii intelectuale.
Educaţia intelectuală constituie axul principal al procesului educativ ăn asănsamblul său. Atenţia ce se acordă în zilele noastre acestei laturi a educaţiei este o expresie directă a creşterii ponderii elementelor intelectuale în cadrul multiplelor activităţi umane.
Intelectul cuprinde procese şi activităţi diferite: gândire, limbaj, memorie, imaginaţie, atenţie, dând posibilitatea deprinderii cu stimulul concret care acţionează direct asupra organelor de simţ. Intelectul copilului preşcolar, deşi nu este destul de bine format, înregistrează în această perioadă multiple şi importante restructurări. Cum gândirea este la această vârstă un “stat major” al intelectului, orientează, conduce şi valorifică toate celelalte procese şi funcţii psihice. Mă voi referi pe scurt la câteva particularităţi ale gândirii. Gândirea preşcolarului este strâns legată de reprezentări şi de limbaj. Cu ajurorul cuvântului, care este un simbol, copilul reuşeşte să-şi reprezinte realitatea. Acum gândirea se restructurează sub formă de judecăţi, raţionamente, silogisme ce se formează sub influenţa investigaţiei practice asupra fenomenelor din jur. Ea are un caracter intuitiv, rămânând legată de imagine şi de demersurile individuale, iar uneori este incompatibilă. Totuşi preşcolarul este capabil de a sesiza configuraţia ansamblului, fapt care îl conduce spre un debit al logicii.
Gândirea preconceptuală şi intuitivă a preşcolarului este o gândire egocentrică. Acest egocentrism reiese din incapacitatea copilului de a diferenţia destul de bine realitatea obiectivă de cea personală, el crezând că este centrul universului. Astfel, pentru copil aproape totul are suflet : soarele, luna, stelele, frunzele, ceasul, telefonul – sunt fiinţe vii, dotate cu inteligenţă. Din egocentrismul gândirii se desprinde o altă particularitate a sa, şi anume artificialismul, copilul crezând că toate lucrurile, chiar şi stelele sunt făcute de om. Preşcolarul mic nu este capabil de analiză şi sinteză, nu ştie să descrie şi să povestească, el mai mult fabulează şi inventează, iar în final crede că toate fiinţele şi obiectele sunt făcute pentru el.
Pentru a progresa, gândirea are nevoie să iasă din egocentrismul din care s-a închis, măsurându-se cu a altuia. Treptat, preşcolarul va conştientiza faptul că gândirea altui copil este diferită de a sa, ceea ce-l face să înţeleagă că motivaţia sa particulară nu este singura posibilă. Copilul trece treptat să analizeze atent realitatea şi încearcă să imite lucrurile aşa cum sunt, construind : grădini, case, poduri, blocuri, etc., pe care le redă conform realităţii. În activitatea de joc ţine seama de partener, fiind capabil chiar de a-i juca rolul. Aceasta permite trecerea de la egocentrismul iniţial la reciprocitate.
Deşi gândirea preşcolarului face progrese însemnate, totuşi ea rămâne o gândire sincretică bazată pe relaţionarea mai mult sau mai puţin întâmplătoare a însuşirilor obiectelor şi nu după logica lor. Mai târziu, gândirea preşcolarului realizează cunoaşterea cu ajutorul unor opăeraţii logice, concrete, obiectuale, operaţii ce apar pe baza intuiţiei concrete desfăşurate mintal, dar care rămân în continuare legate de acţiunea cu obiectele. Astfel gândirea preşcolarului operează atât cu semne cât şi cu jucăriile cu care vine în contact. Specificul gândirii preşcolarilor se manifestă printr-o proprietate esenţială, aceea de a fi concret – intuitivă. Astfel, marele psiholog J. Piaget spunea ,, Copilul gândeşte mai mult operând cu mulţimi concrete, în ciuda faptului că principiile logice cer o detaăare progresivă, pe bază concretă, iar operaţiile cer interiorizare, adică o funcţionare pe plan mintal “. 1)
Jocurile logico – matematice, reprezintă acel mijloc care apelează la toate procesele psihice, contribuind în mod deosebit la dezvoltarea gândirii logice şi creative a preşcolarului. Copilul preşcolar are posibilitatea de a-şi lărgi experienţa cognitivă prin plimbări de durată mai lungă şi în condiţii diverse, excursii, forme de activităţi mai complexe. În această perioadă copilul învaţă să construiască mulţimi de obiecte, descoperindu-le proprietăţile lor caracteristice, stabilind relaţii între ele.
Efectuând operaţii de gândire logică pe bază de mulţimi concrete ( figuri geometrice, jetoane ), ei se pregătesc să înţeleagă operaţiile, iar prin jocurile cu pisele geometrice, ei înţeleg dizjuncţia, conjuncţia, negaţia, reuniunea şi echivalenţa mulţimilor. Toate acestea nu sunt altceva decât exerciţii de clasificare, ordonare şi comparare a mulţimilor. Aceste activităţi matematice antrenează copiii în acţiuni operatorii cu materiale diferite, asigurând pregătirea lor pentru şcoală.
Gândirea preşcolarului este situativă, încărcată de percepţii şi reprezentări, de structuri numeroase emoţionale şi sugestive. Faptul că preşcolarii din grupele mari lucrează activ cu raporturi de mărime (mult – puţin ), de spaţiu ( lângă, pe, sub, alături, aproape, departe ), de formă ( disc, pătrat, triunghi, dreptunghi ), de grosime (gros – subţire ), de culoare ( roşu, galben, albastru, etc. ), precum ţi faptul că ajungând în grupa mare pregătitoare folosesc corect cuvintele : sfert, întreg, jumătate, cunosc elementele de măsurare a timpului – ora, ziua, săptămâna, luna, anul, demonstrează că în această perioadă se pun bazele unei logici a relaţiilor.
Cel mai semnificativ fenomen ţi progres în dezvoltarea gândirii copilului preşcolar constă în organizarea structurilor operative ale gândirii, care continuă însuşirea cunoştinţelor, identificarea conţinutului noţiunilor şi ierarhizarea noţiunilor simple, empirice. Alături de acestea încep să se contureze primele operaţii ale gândirii : analiza, sinteza, generalizarea, abstractizarea, comparaţia, etc.
După concepţia psihologului J. Piaget, la această vârstă se poate vorbi de existenţa unei perioade preopratorii a dezvoltării gândirii. Dovadă că această perioadă există, o spune absenţa noţiunilor de conservare, greutate, volum. Cu toate că pe baza cuvântului posibilităţile de sistematizare şi integrare a gândirii preşcolarilor cresc, ea rămâne tributară ireversibilităţii perceptive.
Gândirea este modul de experianţă a inteligenţei, care poate fi considerată o însuşire importantă a personalităţii, iar orice act al gândirii este expresia inteligenţei. R. M. Hutchins spunea că : ,, ...ţelul principal al învăţământului constă în a dezvolta inteligenţa în sine şi mai ales de a-l învăţa pe copil s-o dezvolte, atâta timp cât este capabil de progres “. De aceea în procesul de învăţare şi de cunoaştere se dezvoltă şi calităţile gândirii, care sunt condiţionate relativ, nu numai de inteligenţă, dar şi de însuşiri ale temperamentului şi a personalităţii.
Operaţiile logice trebuie să fie cunoscute la început în acţiunile concrete cu obiectele şi mai apoi interiorizate în structuri operatorii ale gândirii. Materialul didactic cel mai potrivit pentru demonstrarea cu uşurinţă, cu multă precizie şi cu multă exactitate, a relaţiilor dintre mulţimi şi a operaţiilor cu mulţimi este trusa de figuri geometrice “ LOGI “. În efectuarea operaţiilor cu piesele geometrice, copiii se află foarte aproape de a opera cu structurile logice. De aceea, comenzile educatoarei trebuie să lase mult loc independenţei, iniţiativei şi inventivităţii copiilor (exemplu :,, Alege discurile roşii “... sau ,, Aşează toate pătratele galbene în căsuţa lor”, indiferent de formă. Formarea mulţimilor de elemente, prin însuşirea unor proprietăţi caracteristice elementelor respective, trebuie nu numai constatată pe un desen ( fişă ) ci şi prin mânuirea obiectelor concrete (figuri geometrice ). Astfel, mulţimile apar ca fiind produsul unei operaţii mintale, în timp ce obiectele (figuri geometrice ) din care sunt formate, sunt obiecte fizice.
Activităţile matematice implică o tensiune, o mobilizare a tuturor componentelor psihicului uman, dar mai ales a gândirii şi a inteligenţei.
În concluzie, se poate afirma că la vârsta preşcolară o pondere mare o are gândirea concretă şi este posibil şi necesară trecerea de la acest fel de gândire spre o gândire abstractă – logică. Pentru corelarea gândirii concrete cu gândirea abstractă este necesar ca în procesul de predare – învăţare să se îmbine materialul didactic intuitiv şi limbajul matematic adecvat, acesta fiind limbajul conceptelor celor mai abstracte şi mai generale teorii, termenii lor fiind pe înţelesul copiilor preşcolari trebuie supravegheată însuşirea şi pronunţarea lor corectă de către copii.
Folosirea, şi mai târziu transmiterea noţiunilor matematice, se vor realiza nu prin simpla transmitere de la educatoare la copil, ci prin nenumărate, dar dirijate procese de căutare şi descoperire a lor de către copii.
Marele psiholog G. Berger afirma : ,, Specificul lumii noastre este că se schimbă din ce în ce mai repede şi că ne pune în prezenţa unor situaţii originale, neprevăzute, ba chiar indispensabile. Trebuie deci să-i pregătim pe copiii noştri să fie inventivi şi să dea în acelaşi timp dovadă de curajul necesar ca să ia iniţiative şi să aibă gândirea necesară descoperirii unor soluţii noi “. (G. Berger : ,, Omul modern şi educaţia sa ”, Editura Pedagogică, 1973).]]> http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=3qc7umy http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=2cq3drj Wed, 22 May 2013 20:59:23 +0000 http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=2cq3drj http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=ikldet Wed, 22 May 2013 20:11:46 +0000 Eu sunt Vara călduroasăşi sunt tare bucuroasă,Căci cu frăţiorul SoareLuminez peste ogoare.Mândre, spicele de grâuCresc înalte pân-la brâuşi când eu sosesc, se ştie,Aduc numai bucurie.Veveriţe, iepuraşi,Ursuleţii drăgălaşi,Toţi se bucură cu mine,Căci e cald şi tare bine.]]> http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=ikldet http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=ikl25t Wed, 22 May 2013 18:24:07 +0000 http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=ikl25t http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=z3yhod Wed, 22 May 2013 18:12:25 +0000 - Să compună spaţiul plastic prin tehnica aleasă
- Să obţină efecte plastice prin colorare, aplicare a culorii cu pensula, cu buretele.
- Să aplice în situaţii noi tehnici de lucru învăţate pentru a realiza o lucrare originală.
- Să elaboreze creaţii originale.]]> http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=z3yhod http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=39stu7w Wed, 22 May 2013 18:10:34 +0000 http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=39stu7w http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=1w6oy78 Wed, 22 May 2013 16:29:55 +0000 http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=1w6oy78 http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=z3xzmd Wed, 22 May 2013 16:26:35 +0000 ,, Jocurile copilăriei sunt mugurii întregii vieţi a omului “
                                                                                           Fr. Frabel
Educaţia intelectuală este acea latură a educaţiei care prin intermediul valorilor selectate, prelucrate şi transmise sub formă de cunoştinţe, priceperi, deprinderi şi capacităţi contribuie la dezvoltarea personalităţii, la formarea unor mobiluri interioare care să declanşeze şi să stimuleze activitatea de învăţare şi cunoaştere, precum şi la înzestrarea cu procedee de lucru specifice muncii intelectuale.
Educaţia intelectuală constituie axul principal al procesului educativ ăn asănsamblul său. Atenţia ce se acordă în zilele noastre acestei laturi a educaţiei este o expresie directă a creşterii ponderii elementelor intelectuale în cadrul multiplelor activităţi umane.
Intelectul cuprinde procese şi activităţi diferite: gândire, limbaj, memorie, imaginaţie, atenţie, dând posibilitatea deprinderii cu stimulul concret care acţionează direct asupra organelor de simţ. Intelectul copilului preşcolar, deşi nu este destul de bine format, înregistrează în această perioadă multiple şi importante restructurări. Cum gândirea este la această vârstă un “stat major” al intelectului, orientează, conduce şi valorifică toate celelalte procese şi funcţii psihice. Mă voi referi pe scurt la câteva particularităţi ale gândirii. Gândirea preşcolarului este strâns legată de reprezentări şi de limbaj. Cu ajurorul cuvântului, care este un simbol, copilul reuşeşte să-şi reprezinte realitatea. Acum gândirea se restructurează sub formă de judecăţi, raţionamente, silogisme ce se formează sub influenţa investigaţiei practice asupra fenomenelor din jur. Ea are un caracter intuitiv, rămânând legată de imagine şi de demersurile individuale, iar uneori este incompatibilă. Totuşi preşcolarul este capabil de a sesiza configuraţia ansamblului, fapt care îl conduce spre un debit al logicii.
Gândirea preconceptuală şi intuitivă a preşcolarului este o gândire egocentrică. Acest egocentrism reiese din incapacitatea copilului de a diferenţia destul de bine realitatea obiectivă de cea personală, el crezând că este centrul universului. Astfel, pentru copil aproape totul are suflet : soarele, luna, stelele, frunzele, ceasul, telefonul – sunt fiinţe vii, dotate cu inteligenţă. Din egocentrismul gândirii se desprinde o altă particularitate a sa, şi anume artificialismul, copilul crezând că toate lucrurile, chiar şi stelele sunt făcute de om. Preşcolarul mic nu este capabil de analiză şi sinteză, nu ştie să descrie şi să povestească, el mai mult fabulează şi inventează, iar în final crede că toate fiinţele şi obiectele sunt făcute pentru el.
Pentru a progresa, gândirea are nevoie să iasă din egocentrismul din care s-a închis, măsurându-se cu a altuia. Treptat, preşcolarul va conştientiza faptul că gândirea altui copil este diferită de a sa, ceea ce-l face să înţeleagă că motivaţia sa particulară nu este singura posibilă. Copilul trece treptat să analizeze atent realitatea şi încearcă să imite lucrurile aşa cum sunt, construind : grădini, case, poduri, blocuri, etc., pe care le redă conform realităţii. În activitatea de joc ţine seama de partener, fiind capabil chiar de a-i juca rolul. Aceasta permite trecerea de la egocentrismul iniţial la reciprocitate.
Deşi gândirea preşcolarului face progrese însemnate, totuşi ea rămâne o gândire sincretică bazată pe relaţionarea mai mult sau mai puţin întâmplătoare a însuşirilor obiectelor şi nu după logica lor. Mai târziu, gândirea preşcolarului realizează cunoaşterea cu ajutorul unor opăeraţii logice, concrete, obiectuale, operaţii ce apar pe baza intuiţiei concrete desfăşurate mintal, dar care rămân în continuare legate de acţiunea cu obiectele. Astfel gândirea preşcolarului operează atât cu semne cât şi cu jucăriile cu care vine în contact. Specificul gândirii preşcolarilor se manifestă printr-o proprietate esenţială, aceea de a fi concret – intuitivă. Astfel, marele psiholog J. Piaget spunea ,, Copilul gândeşte mai mult operând cu mulţimi concrete, în ciuda faptului că principiile logice cer o detaăare progresivă, pe bază concretă, iar operaţiile cer interiorizare, adică o funcţionare pe plan mintal “.]]> http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=z3xzmd http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=1fnal56 Wed, 22 May 2013 12:40:17 +0000 In prezent omenirea trece printr-o perioada de ample transformari, aflandu-se in plin proces de adaptare la noile conditii de dezvoltare – pe toate nivelurile: economic, social-politic si cultural.Insa in acest secol al tehnologiei moderne, computerizata, al exploziei stiintifice, al cuceririi spatiului cosmic sau al extinderii terorismului international si al violentei de orice fel, uitam de interesele biosferei, de legile naturii si de interactiunile din natura.

Pentru multi dintre noi, o plimbare prin parc, pe malul unei ape, pe o campie inflorita scaldata de soare, reprezinta un refugiu, o adevarata relaxare, o deconectare. Linistea aparenta a naturii se rasfrange si asupra noastra.Totusi omul – cu indrazneala si puterile sale nemarginite, a adus TERRA la marginea prapastiei, zmulgandu-i tot ce s-a putut si dandu-i inapoi prea putin, uitand ca este si el o parte inseparabila a naturii.In acest context, un gand ramane constant pentru orice fiinta rationala ce traieste pe acest pamant: pregatirea in spiritul ocrotirii naturii, incepand de la varsta frageda a copilariei. E bine ca omul de maine sa fie capabil sa discearna asupra binelui si a raului in raport cu " natura mama " pentru ca mai tarziu – tanarul, iar apoi adultul, sa actioneze In deplina cunostinta de cauza.Nu bogatia cunostintelor de biologie intereseaza In primul rand invatamantul prescolar ci cunoasterea si mentinerea in forul interior al copiilor a doua stari – dorinta de a cunoaste universul lumii vii si puterea de a ocroti formele de viata. Ei au nevoie sa perceapa cel mai mare adevar din spatiul viului: plantele, animalele, oamenii se nasc, traiesc si mor, lasand seminte pentru urmatoarea generatie.Astfel, inca de la gradinita, prin actiunile organizate cu grupele de copii urmarim sa-i invatam pe acestia sa inteleaga si sa iubeasca natura, sa-i patrunda tainele si sa o protejeze, sa le sadim in constiinta dorinta de a o pastra intacta, sa inteleaga faptul ca orice fiinta are dreptul sa traiasca intr-un mediu curat si sanatos.Mijloacele cele mai eficiente pentru transmiterea acestor invatamine catre copii, sunt cele legate de particularitatile lor de varsta : observarile directe, experimentele simple, povestirile, jocurile ecologice, diafilmele si diapozitivele, plimbarile, excursiile si drumetiile. Pentru a nu suprasolicita copii de fiecare data, am regandit activitatile zilnice in ansamblul lor – cu deosebire continutul acestora, strategiile de lucru aplicate, punand accent pe desfasurarea activitatilor in viziune interdisciplinara. Ca urmare, concluzia desprinsa a fost ca pentru a obtine rezultate pozitive cu prescolarii, fiecare actiune ecologica trebuie sa fie conceputa si realizata sub forma de joc sau sa fie insotita de un joc ecologic, deoarece copiii au nevoie sa se joace pentru a se dezvolta si pentru a invata despre lumea din jurul lor. Jocul este calea directa prin care copilul isi imbogateste sfera cunostintelor, ia mai usor contact cu mediul ambiant, isi dezvolta motricitatea, se orienteaza, stabileste relatii si actioneaza.Avand incredere in puterea noastra de creatie, am gandit si folosit in cadrul activitatilor cu continut ecologic jocuri avand ca teme “ Detectivii ”, “ Ce se aude? ”, “ Viata – foc ”, “ Veverita la castane ”, “ Aseaza fiecare element la locul lui ” si multe altele prin care copiii au inteles ca numai aflandu-se in mijlocul naturii ii pot cunoaste tainele.De aceea, asa cum noi cadrele didactice, ne ocupam de educatia intelectuala, de cea morala si estetica, de dezvoltarea aptitudinilor si sentimentelor, de educatia vointei, este momentul sa ne ocupam si de educatia ecologica prin care sa-i invatam pe copii " DE CE ? " si mai ales " CUM ? " trebuie protejata NATURA..., iar cand copilul incepe sa-si deschida spre natura si ochii mintii, a sufletului, cand prin gesturile pe care le face vis-a-vis de mediul inconjurator ne demonstreaza ca a ajuns nu numai sa ii placa ceea ce vede in jurul lui – plante, animale, pasari, dealuri, rauri, etc. – ci si sa-si indrepte eforturile ( la puterea si nivelul specific varstei ) spre a ocroti toate acestea, sau chiar mai mult, spre a indrepta greselile facute de generatiile trecute, vom putea spune ca munca noastra educativa nu a fost in zadar!]]> http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=1fnal56 http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=2t9ee4l Wed, 22 May 2013 09:56:07 +0000

sâmbătă, 12 iunie 2010


Deoarece am avut cateva semnale ca dezvoltarea gandirii la prescolari prezinta un interes mai deosebit, m-am hotarat sa mai revin pe aceasta tema. Ba chiar intentionez sa postez in viitorul apropiat cateva fragmente din lucrarea pe care am prezentat-o cu ocazia sustinerii examenului de grad didactic I, in anul 2004, cu titlul " Contributia activitatilor matematice la dezvoltarea gandirii logice si creative la grupa pregatitoare ". Sper sa reusesc. Pentru astazi, ma opresc asupra unui referat prezentat in cadrul Sesiunii de comunicari stiintifice " Zilele Eminesciene - editia a IV-a, " din ianuarie 2004, Colegiul universitar de institutori Tg.-Mures.


DEZVOLTAREA GÂNDIRII LA PREŞCOLARI – COMPONENTĂ A EDUCAŢIEI INTELECTUALE
,, Jocurile copilăriei sunt mugurii întregii vieţi a omului “
                                                                                           Fr. Frabel
Educaţia intelectuală este acea latură a educaţiei care prin intermediul valorilor selectate, prelucrate şi transmise sub formă de cunoştinţe, priceperi, deprinderi şi capacităţi contribuie la dezvoltarea personalităţii, la formarea unor mobiluri interioare care să declanşeze şi să stimuleze activitatea de învăţare şi cunoaştere, precum şi la înzestrarea cu procedee de lucru specifice muncii intelectuale.
Educaţia intelectuală constituie axul principal al procesului educativ ăn asănsamblul său. Atenţia ce se acordă în zilele noastre acestei laturi a educaţiei este o expresie directă a creşterii ponderii elementelor intelectuale în cadrul multiplelor activităţi umane.
Intelectul cuprinde procese şi activităţi diferite: gândire, limbaj, memorie, imaginaţie, atenţie, dând posibilitatea deprinderii cu stimulul concret care acţionează direct asupra organelor de simţ. Intelectul copilului preşcolar, deşi nu este destul de bine format, înregistrează în această perioadă multiple şi importante restructurări. Cum gândirea este la această vârstă un “stat major” al intelectului, orientează, conduce şi valorifică toate celelalte procese şi funcţii psihice. Mă voi referi pe scurt la câteva particularităţi ale gândirii. Gândirea preşcolarului este strâns legată de reprezentări şi de limbaj. Cu ajurorul cuvântului, care este un simbol, copilul reuşeşte să-şi reprezinte realitatea. Acum gândirea se restructurează sub formă de judecăţi, raţionamente, silogisme ce se formează sub influenţa investigaţiei practice asupra fenomenelor din jur. Ea are un caracter intuitiv, rămânând legată de imagine şi de demersurile individuale, iar uneori este incompatibilă. Totuşi preşcolarul este capabil de a sesiza configuraţia ansamblului, fapt care îl conduce spre un debit al logicii.
Gândirea preconceptuală şi intuitivă a preşcolarului este o gândire egocentrică. Acest egocentrism reiese din incapacitatea copilului de a diferenţia destul de bine realitatea obiectivă de cea personală, el crezând că este centrul universului. Astfel, pentru copil aproape totul are suflet : soarele, luna, stelele, frunzele, ceasul, telefonul – sunt fiinţe vii, dotate cu inteligenţă. Din egocentrismul gândirii se desprinde o altă particularitate a sa, şi anume artificialismul, copilul crezând că toate lucrurile, chiar şi stelele sunt făcute de om. Preşcolarul mic nu este capabil de analiză şi sinteză, nu ştie să descrie şi să povestească, el mai mult fabulează şi inventează, iar în final crede că toate fiinţele şi obiectele sunt făcute pentru el.
Pentru a progresa, gândirea are nevoie să iasă din egocentrismul din care s-a închis, măsurându-se cu a altuia. Treptat, preşcolarul va conştientiza faptul că gândirea altui copil este diferită de a sa, ceea ce-l face să înţeleagă că motivaţia sa particulară nu este singura posibilă. Copilul trece treptat să analizeze atent realitatea şi încearcă să imite lucrurile aşa cum sunt, construind : grădini, case, poduri, blocuri, etc., pe care le redă conform realităţii. În activitatea de joc ţine seama de partener, fiind capabil chiar de a-i juca rolul. Aceasta permite trecerea de la egocentrismul iniţial la reciprocitate.
Deşi gândirea preşcolarului face progrese însemnate, totuşi ea rămâne o gândire sincretică bazată pe relaţionarea mai mult sau mai puţin întâmplătoare a însuşirilor obiectelor şi nu după logica lor. Mai târziu, gândirea preşcolarului realizează cunoaşterea cu ajutorul unor opăeraţii logice, concrete, obiectuale, operaţii ce apar pe baza intuiţiei concrete desfăşurate mintal, dar care rămân în continuare legate de acţiunea cu obiectele. Astfel gândirea preşcolarului operează atât cu semne cât şi cu jucăriile cu care vine în contact. Specificul gândirii preşcolarilor se manifestă printr-o proprietate esenţială, aceea de a fi concret – intuitivă. Astfel, marele psiholog J. Piaget spunea ,, Copilul gândeşte mai mult operând cu mulţimi concrete, în ciuda faptului că principiile logice cer o detaăare progresivă, pe bază concretă, iar operaţiile cer interiorizare, adică o funcţionare pe plan mintal “. 1)
Jocurile logico – matematice, reprezintă acel mijloc care apelează la toate procesele psihice, contribuind în mod deosebit la dezvoltarea gândirii logice şi creative a preşcolarului. Copilul preşcolar are posibilitatea de a-şi lărgi experienţa cognitivă prin plimbări de durată mai lungă şi în condiţii diverse, excursii, forme de activităţi mai complexe. În această perioadă copilul învaţă să construiască mulţimi de obiecte, descoperindu-le proprietăţile lor caracteristice, stabilind relaţii între ele.
Efectuând operaţii de gândire logică pe bază de mulţimi concrete ( figuri geometrice, jetoane ), ei se pregătesc să înţeleagă operaţiile, iar prin jocurile cu pisele geometrice, ei înţeleg dizjuncţia, conjuncţia, negaţia, reuniunea şi echivalenţa mulţimilor. Toate acestea nu sunt altceva decât exerciţii de clasificare, ordonare şi comparare a mulţimilor. Aceste activităţi matematice antrenează copiii în acţiuni operatorii cu materiale diferite, asigurând pregătirea lor pentru şcoală.
Gândirea preşcolarului este situativă, încărcată de percepţii şi reprezentări, de structuri numeroase emoţionale şi sugestive. Faptul că preşcolarii din grupele mari lucrează activ cu raporturi de mărime (mult – puţin ), de spaţiu ( lângă, pe, sub, alături, aproape, departe ), de formă ( disc, pătrat, triunghi, dreptunghi ), de grosime (gros – subţire ), de culoare ( roşu, galben, albastru, etc. ), precum ţi faptul că ajungând în grupa mare pregătitoare folosesc corect cuvintele : sfert, întreg, jumătate, cunosc elementele de măsurare a timpului – ora, ziua, săptămâna, luna, anul, demonstrează că în această perioadă se pun bazele unei logici a relaţiilor.
Cel mai semnificativ fenomen ţi progres în dezvoltarea gândirii copilului preşcolar constă în organizarea structurilor operative ale gândirii, care continuă însuşirea cunoştinţelor, identificarea conţinutului noţiunilor şi ierarhizarea noţiunilor simple, empirice. Alături de acestea încep să se contureze primele operaţii ale gândirii : analiza, sinteza, generalizarea, abstractizarea, comparaţia, etc.
După concepţia psihologului J. Piaget, la această vârstă se poate vorbi de existenţa unei perioade preopratorii a dezvoltării gândirii. Dovadă că această perioadă există, o spune absenţa noţiunilor de conservare, greutate, volum. Cu toate că pe baza cuvântului posibilităţile de sistematizare şi integrare a gândirii preşcolarilor cresc, ea rămâne tributară ireversibilităţii perceptive.
Gândirea este modul de experianţă a inteligenţei, care poate fi considerată o însuşire importantă a personalităţii, iar orice act al gândirii este expresia inteligenţei. R. M. Hutchins spunea că : ,, ...ţelul principal al învăţământului constă în a dezvolta inteligenţa în sine şi mai ales de a-l învăţa pe copil s-o dezvolte, atâta timp cât este capabil de progres “. De aceea în procesul de învăţare şi de cunoaştere se dezvoltă şi calităţile gândirii, care sunt condiţionate relativ, nu numai de inteligenţă, dar şi de însuşiri ale temperamentului şi a personalităţii.
Operaţiile logice trebuie să fie cunoscute la început în acţiunile concrete cu obiectele şi mai apoi interiorizate în structuri operatorii ale gândirii. Materialul didactic cel mai potrivit pentru demonstrarea cu uşurinţă, cu multă precizie şi cu multă exactitate, a relaţiilor dintre mulţimi şi a operaţiilor cu mulţimi este trusa de figuri geometrice “ LOGI “. În efectuarea operaţiilor cu piesele geometrice, copiii se află foarte aproape de a opera cu structurile logice. De aceea, comenzile educatoarei trebuie să lase mult loc independenţei, iniţiativei şi inventivităţii copiilor (exemplu :,, Alege discurile roşii “... sau ,, Aşează toate pătratele galbene în căsuţa lor”, indiferent de formă. Formarea mulţimilor de elemente, prin însuşirea unor proprietăţi caracteristice elementelor respective, trebuie nu numai constatată pe un desen ( fişă ) ci şi prin mânuirea obiectelor concrete (figuri geometrice ). Astfel, mulţimile apar ca fiind produsul unei operaţii mintale, în timp ce obiectele (figuri geometrice ) din care sunt formate, sunt obiecte fizice.
Activităţile matematice implică o tensiune, o mobilizare a tuturor componentelor psihicului uman, dar mai ales a gândirii şi a inteligenţei.
În concluzie, se poate afirma că la vârsta preşcolară o pondere mare o are gândirea concretă şi este posibil şi necesară trecerea de la acest fel de gândire spre o gândire abstractă – logică. Pentru corelarea gândirii concrete cu gândirea abstractă este necesar ca în procesul de predare – învăţare să se îmbine materialul didactic intuitiv şi limbajul matematic adecvat, acesta fiind limbajul conceptelor celor mai abstracte şi mai generale teorii, termenii lor fiind pe înţelesul copiilor preşcolari trebuie supravegheată însuşirea şi pronunţarea lor corectă de către copii.
Folosirea, şi mai târziu transmiterea noţiunilor matematice, se vor realiza nu prin simpla transmitere de la educatoare la copil, ci prin nenumărate, dar dirijate procese de căutare şi descoperire a lor de către copii.
Marele psiholog G. Berger afirma : ,, Specificul lumii noastre este că se schimbă din ce în ce mai repede şi că ne pune în prezenţa unor situaţii originale, neprevăzute, ba chiar indispensabile. Trebuie deci să-i pregătim pe copiii noştri să fie inventivi şi să dea în acelaşi timp dovadă de curajul necesar ca să ia iniţiative şi să aibă gândirea necesară descoperirii unor soluţii noi “. (G. Berger : ,, Omul modern şi educaţia sa ”, Editura Pedagogică, 1973).]]> http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=2t9ee4l http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=46viotr Wed, 22 May 2013 09:22:56 +0000

sâmbătă, 12 iunie 2010


Deoarece am avut cateva semnale ca dezvoltarea gandirii la prescolari prezinta un interes mai deosebit, m-am hotarat sa mai revin pe aceasta tema. Ba chiar intentionez sa postez in viitorul apropiat cateva fragmente din lucrarea pe care am prezentat-o cu ocazia sustinerii examenului de grad didactic I, in anul 2004, cu titlul " Contributia activitatilor matematice la dezvoltarea gandirii logice si creative la grupa pregatitoare ". Sper sa reusesc. Pentru astazi, ma opresc asupra unui referat prezentat in cadrul Sesiunii de comunicari stiintifice " Zilele Eminesciene - editia a IV-a, " din ianuarie 2004, Colegiul universitar de institutori Tg.-Mures.


DEZVOLTAREA GÂNDIRII LA PREŞCOLARI – COMPONENTĂ A EDUCAŢIEI INTELECTUALE
,, Jocurile copilăriei sunt mugurii întregii vieţi a omului “
                                                                                           Fr. Frabel
Educaţia intelectuală este acea latură a educaţiei care prin intermediul valorilor selectate, prelucrate şi transmise sub formă de cunoştinţe, priceperi, deprinderi şi capacităţi contribuie la dezvoltarea personalităţii, la formarea unor mobiluri interioare care să declanşeze şi să stimuleze activitatea de învăţare şi cunoaştere, precum şi la înzestrarea cu procedee de lucru specifice muncii intelectuale.
Educaţia intelectuală constituie axul principal al procesului educativ ăn asănsamblul său. Atenţia ce se acordă în zilele noastre acestei laturi a educaţiei este o expresie directă a creşterii ponderii elementelor intelectuale în cadrul multiplelor activităţi umane.
Intelectul cuprinde procese şi activităţi diferite: gândire, limbaj, memorie, imaginaţie, atenţie, dând posibilitatea deprinderii cu stimulul concret care acţionează direct asupra organelor de simţ. Intelectul copilului preşcolar, deşi nu este destul de bine format, înregistrează în această perioadă multiple şi importante restructurări. Cum gândirea este la această vârstă un “stat major” al intelectului, orientează, conduce şi valorifică toate celelalte procese şi funcţii psihice. Mă voi referi pe scurt la câteva particularităţi ale gândirii. Gândirea preşcolarului este strâns legată de reprezentări şi de limbaj. Cu ajurorul cuvântului, care este un simbol, copilul reuşeşte să-şi reprezinte realitatea. Acum gândirea se restructurează sub formă de judecăţi, raţionamente, silogisme ce se formează sub influenţa investigaţiei practice asupra fenomenelor din jur. Ea are un caracter intuitiv, rămânând legată de imagine şi de demersurile individuale, iar uneori este incompatibilă. Totuşi preşcolarul este capabil de a sesiza configuraţia ansamblului, fapt care îl conduce spre un debit al logicii.
Gândirea preconceptuală şi intuitivă a preşcolarului este o gândire egocentrică. Acest egocentrism reiese din incapacitatea copilului de a diferenţia destul de bine realitatea obiectivă de cea personală, el crezând că este centrul universului. Astfel, pentru copil aproape totul are suflet : soarele, luna, stelele, frunzele, ceasul, telefonul – sunt fiinţe vii, dotate cu inteligenţă. Din egocentrismul gândirii se desprinde o altă particularitate a sa, şi anume artificialismul, copilul crezând că toate lucrurile, chiar şi stelele sunt făcute de om. Preşcolarul mic nu este capabil de analiză şi sinteză, nu ştie să descrie şi să povestească, el mai mult fabulează şi inventează, iar în final crede că toate fiinţele şi obiectele sunt făcute pentru el.
Pentru a progresa, gândirea are nevoie să iasă din egocentrismul din care s-a închis, măsurându-se cu a altuia. Treptat, preşcolarul va conştientiza faptul că gândirea altui copil este diferită de a sa, ceea ce-l face să înţeleagă că motivaţia sa particulară nu este singura posibilă. Copilul trece treptat să analizeze atent realitatea şi încearcă să imite lucrurile aşa cum sunt, construind : grădini, case, poduri, blocuri, etc., pe care le redă conform realităţii. În activitatea de joc ţine seama de partener, fiind capabil chiar de a-i juca rolul. Aceasta permite trecerea de la egocentrismul iniţial la reciprocitate.
Deşi gândirea preşcolarului face progrese însemnate, totuşi ea rămâne o gândire sincretică bazată pe relaţionarea mai mult sau mai puţin întâmplătoare a însuşirilor obiectelor şi nu după logica lor. Mai târziu, gândirea preşcolarului realizează cunoaşterea cu ajutorul unor opăeraţii logice, concrete, obiectuale, operaţii ce apar pe baza intuiţiei concrete desfăşurate mintal, dar care rămân în continuare legate de acţiunea cu obiectele. Astfel gândirea preşcolarului operează atât cu semne cât şi cu jucăriile cu care vine în contact. Specificul gândirii preşcolarilor se manifestă printr-o proprietate esenţială, aceea de a fi concret – intuitivă. Astfel, marele psiholog J. Piaget spunea ,, Copilul gândeşte mai mult operând cu mulţimi concrete, în ciuda faptului că principiile logice cer o detaăare progresivă, pe bază concretă, iar operaţiile cer interiorizare, adică o funcţionare pe plan mintal “. 1)
Jocurile logico – matematice, reprezintă acel mijloc care apelează la toate procesele psihice, contribuind în mod deosebit la dezvoltarea gândirii logice şi creative a preşcolarului. Copilul preşcolar are posibilitatea de a-şi lărgi experienţa cognitivă prin plimbări de durată mai lungă şi în condiţii diverse, excursii, forme de activităţi mai complexe. În această perioadă copilul învaţă să construiască mulţimi de obiecte, descoperindu-le proprietăţile lor caracteristice, stabilind relaţii între ele.
Efectuând operaţii de gândire logică pe bază de mulţimi concrete ( figuri geometrice, jetoane ), ei se pregătesc să înţeleagă operaţiile, iar prin jocurile cu pisele geometrice, ei înţeleg dizjuncţia, conjuncţia, negaţia, reuniunea şi echivalenţa mulţimilor. Toate acestea nu sunt altceva decât exerciţii de clasificare, ordonare şi comparare a mulţimilor. Aceste activităţi matematice antrenează copiii în acţiuni operatorii cu materiale diferite, asigurând pregătirea lor pentru şcoală.
Gândirea preşcolarului este situativă, încărcată de percepţii şi reprezentări, de structuri numeroase emoţionale şi sugestive. Faptul că preşcolarii din grupele mari lucrează activ cu raporturi de mărime (mult – puţin ), de spaţiu ( lângă, pe, sub, alături, aproape, departe ), de formă ( disc, pătrat, triunghi, dreptunghi ), de grosime (gros – subţire ), de culoare ( roşu, galben, albastru, etc. ), precum ţi faptul că ajungând în grupa mare pregătitoare folosesc corect cuvintele : sfert, întreg, jumătate, cunosc elementele de măsurare a timpului – ora, ziua, săptămâna, luna, anul, demonstrează că în această perioadă se pun bazele unei logici a relaţiilor.
Cel mai semnificativ fenomen ţi progres în dezvoltarea gândirii copilului preşcolar constă în organizarea structurilor operative ale gândirii, care continuă însuşirea cunoştinţelor, identificarea conţinutului noţiunilor şi ierarhizarea noţiunilor simple, empirice. Alături de acestea încep să se contureze primele operaţii ale gândirii : analiza, sinteza, generalizarea, abstractizarea, comparaţia, etc.
După concepţia psihologului J. Piaget, la această vârstă se poate vorbi de existenţa unei perioade preopratorii a dezvoltării gândirii. Dovadă că această perioadă există, o spune absenţa noţiunilor de conservare, greutate, volum. Cu toate că pe baza cuvântului posibilităţile de sistematizare şi integrare a gândirii preşcolarilor cresc, ea rămâne tributară ireversibilităţii perceptive.
Gândirea este modul de experianţă a inteligenţei, care poate fi considerată o însuşire importantă a personalităţii, iar orice act al gândirii este expresia inteligenţei. R. M. Hutchins spunea că : ,, ...ţelul principal al învăţământului constă în a dezvolta inteligenţa în sine şi mai ales de a-l învăţa pe copil s-o dezvolte, atâta timp cât este capabil de progres “. De aceea în procesul de învăţare şi de cunoaştere se dezvoltă şi calităţile gândirii, care sunt condiţionate relativ, nu numai de inteligenţă, dar şi de însuşiri ale temperamentului şi a personalităţii.
Operaţiile logice trebuie să fie cunoscute la început în acţiunile concrete cu obiectele şi mai apoi interiorizate în structuri operatorii ale gândirii. Materialul didactic cel mai potrivit pentru demonstrarea cu uşurinţă, cu multă precizie şi cu multă exactitate, a relaţiilor dintre mulţimi şi a operaţiilor cu mulţimi este trusa de figuri geometrice “ LOGI “. În efectuarea operaţiilor cu piesele geometrice, copiii se află foarte aproape de a opera cu structurile logice. De aceea, comenzile educatoarei trebuie să lase mult loc independenţei, iniţiativei şi inventivităţii copiilor (exemplu :,, Alege discurile roşii “... sau ,, Aşează toate pătratele galbene în căsuţa lor”, indiferent de formă. Formarea mulţimilor de elemente, prin însuşirea unor proprietăţi caracteristice elementelor respective, trebuie nu numai constatată pe un desen ( fişă ) ci şi prin mânuirea obiectelor concrete (figuri geometrice ). Astfel, mulţimile apar ca fiind produsul unei operaţii mintale, în timp ce obiectele (figuri geometrice ) din care sunt formate, sunt obiecte fizice.
Activităţile matematice implică o tensiune, o mobilizare a tuturor componentelor psihicului uman, dar mai ales a gândirii şi a inteligenţei.
În concluzie, se poate afirma că la vârsta preşcolară o pondere mare o are gândirea concretă şi este posibil şi necesară trecerea de la acest fel de gândire spre o gândire abstractă – logică. Pentru corelarea gândirii concrete cu gândirea abstractă este necesar ca în procesul de predare – învăţare să se îmbine materialul didactic intuitiv şi limbajul matematic adecvat, acesta fiind limbajul conceptelor celor mai abstracte şi mai generale teorii, termenii lor fiind pe înţelesul copiilor preşcolari trebuie supravegheată însuşirea şi pronunţarea lor corectă de către copii.
Folosirea, şi mai târziu transmiterea noţiunilor matematice, se vor realiza nu prin simpla transmitere de la educatoare la copil, ci prin nenumărate, dar dirijate procese de căutare şi descoperire a lor de către copii.
Marele psiholog G. Berger afirma : ,, Specificul lumii noastre este că se schimbă din ce în ce mai repede şi că ne pune în prezenţa unor situaţii originale, neprevăzute, ba chiar indispensabile. Trebuie deci să-i pregătim pe copiii noştri să fie inventivi şi să dea în acelaşi timp dovadă de curajul necesar ca să ia iniţiative şi să aibă gândirea necesară descoperirii unor soluţii noi “. (G. Berger : ,, Omul modern şi educaţia sa ”, Editura Pedagogică, 1973)]]> http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=46viotr http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=39spycw Tue, 21 May 2013 23:13:11 +0000 http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=39spycw http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=1fn8176 Tue, 21 May 2013 22:52:52 +0000 „A noastră e ziua copii,
E ziua întâia din vară!”
Nivel: 3 – 5 ani, Grupa “ Iepuraşilor isteţi ”( grupa mijlocie A)
Tema de studiu: Cine şi cum planifică organizează o activitate
Proiectul: „ 1 Iunie, ziua copiilor lumii ”
Subtema: „ E ziua ta copile! ”
Forma de realizare: activitate integrată
Activităţi de evaluare:
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: Bună dimineaţa veseli copilaşi!
- Calendarul naturii / Ce zi este astăzi, cum o organizăm?
- Salata de fructe: „ La mesele împărăteşti şi pe mine mă întâlneşti ”
ADE: Activitate integrată ( DEC; DLC )
” E ZIUA TA COPILE, HAI DISTREAZĂ-TE CU MINE!”
- ( Măşti pentru carnaval ; Carnavalul personajelor din poveşti: „Unde ai mai auzit de mine?”)
ALA : BIBLIOTECA
- Convorbire după ilustraţii / „ Copii veseli – copii trişti "
JOC DE MASĂ:
- Puzzle - Copilărie fericită
Scopul activităţii:
- Cunoaşterea semnificaţiei zilei de 1 Iunie;
- Organizarea unor activităţi festive pentru a sărbători Ziua Internaţională a copilului;
- Statornicirea relaţiilor de prietenie, cooperare, întrajutorare între copiii grupei, între copii şi adulţi.
Obiective operaţionale:
ADP: - Întâlnirea de dimineaţă: „Bună dimineaţa veseli copilaşi”
- Să salute la intrarea în sală, să se prezinte şi să facă prezentări având fizionomie veselă, vorbind în ton umoristic;
- Să răspundă la salut, menţinând acelaşi ton vesel;
- Să transmită un mesaj simplu, inteligibil;
- Să reţină mesajele transmise de colegi;
- Să-şi îmbogăţească palmaresul de formule de prezentare.
Sfatul copiilor: ”Ce sărbătoare este astăzi, cum o organizăm?”
- Să aleagă din album imagini sugestive
- Să propună modalităţi de organizare a sărbătorii, motivând sugestia făcută.
Elemente de activitate casnică:
„Salata de fructe”: „La mesele împărăteşti şi pe mine mă-ntâlneşti”
- Să mânuiască obiectele casnice, respectând norme simple de protecţie şi securitate
- Să trăiască emoţii pozitive prilejuite de îndeplinirea sarcinilor gospodăreşti
- Să participe cu plăcere şi interes
- Să respecte norme igienico-sanitare de preparare a salatei.
Metode şi procedee: Prezentări orale, aprecieri stimulative, realizarea de lucrări estetic-creative, analiza produselor activităţii, descrierea verbală a personajelor de poveşti sau basm, descoperirea personajului, deducşii logice, deducţii vizuale, conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul practic, impulsul emoţional, examinarea, ciorchinele.
ADE - ACTIVITATE INTEGRATĂ (DEC. DLC)
Estetic şi creativ: „ Măşti pentru carnaval”
- Să aleagă tehnici de realizarea temei ( desen, pictură, zugrăvit)
- Să compună spaţiul plastic prin tehnica aleasă
- Să obţină efecte plastice prin colorare, aplicare a culorii cu pensula, cu buretele.
- Să aplice în situaţii noi tehnici de lucru învăţate pentru a realiza o lucrare originală.
- Să elaboreze creaţii originale.
Limbă şi comunicare:
„Carnavalul personajelor din poveşti” : „Unde ai mai auzit de mine?”
- Să prezinte sugestiv personajul pe care îl reprezintă
- Să asculte, să reacţioneze adecvat la informaţia primită
- Să ia parte la discuţii cu grupuri informale
- Să recepţioneze mesajul verbal, să coroboreze informaţia verbală cu imaginea măştii
ALA - Biblioteca-Copii veseli,copii trişti
-să descrie imaginile prezentate, în propoziţii corecte din punct de vedere gramatical şi cu sens logic;
-să enumere activităţile pe care le desfăşoară copii precizând dacă sunt veseli sau trişti;
-să recunoască ce drepturi le-au fost încălcate în imaginile prezentate;
-să dovedească dragoste pentru semeni, dorinţa de a-i ajuta;
JOC DE MASĂ: Copilărie fericită
-să reconstituie întrgul din bucăţele, rezolvând puzzle-ul;
-să descrie în câteva cuvinte imaginea creată;
-să numere din câte piese ale jocului a realizat imaginea;
Durata: o zi.
SCENARIUL ZILEI
Sala de grupă va fi decorată festiv pentru sărbătoare cu baloane colorate, ghirlande de flori, fluturaşi, albinuţe. Scăunelele sunt aranjate în semicerc. Pe un scăunel este aşezată o păpuşă reprezentând-o pe „Crăiasa poveştilor”, ea are la ea cufărul fermecat în care are pregătite: imagini ce ilustrează viaţa copiilor din lume,puzzle, un album cu imagini din poveşti, măşti decupate,coş cu fructe.
Întâlnirea de dimineaţă : -La intrarea în sala de grupă fiecare copil se prezintă în stilul caracteristic grupei şi sieşi: vesel, zâmbăreţ, pus pe şotii.
Ex.: „-Bună dimineaţa, veseli copilaşi!/ Mă prezint Petrică! Cu voi juca-m-aş!”
„- Eu sunt Nicuşor/ Sar într-un picior”
„-Sunt Maria cea blonduţă/Frumoasă şi hărnicuţă”
Sfatul copiilor: - Ce sărbătoare e astăzi? Cum o organizăm?
Are loc o conversaţie între copii şi educatoare:
- Ce zi e astăzi?/ Ce sărbătorim?/Cum aţi dori să o sărbătorim?
Noutatea zilei: - Se prezintă, prin descoperire, musafirul nostru: “ Crăiasa poveştilor” care le spune că a venit să sărbătorească împreună cu ei Ziua copiilor şi că a adus o mulţime de surprize.Vrea să le creeze azi o lume de basm şi veselie în care fiecare dintre ei să fie fericit. Le spune că plutind pe covorul ei femecat a văzut mulţi copii nefericiţi şi doreşte să discute cu ei de acest lucru.
În continuare activitatea se va desfăşura la cele două centre de interes plecând de la metoda „mâna oarbă” (Crăiasa poveştilor le împarte copiilor flori galbene şi roşii, iar copii se grupează în funcţie de culoarea aleasă la cele două centre). Se prezintă copiilor materialele şi sarcinile ce le au de îndeplinit. Crăiasa poveştilor le spune că în ţara ei toţi sunt veseli şi le prezintă un album cu imagini din poveşti. Se intuiesc imaginile. Copiii privesc pe rând imagini din diferite poveşti cunoscute lor, îşi amintesc scene, personaje.
ADE-DEC: - Crăiasa Poveştilor ar vrea să se distreze şi ea de Ziua Copiilor, de aceea le-a pregătit o altă surpriză: „Măştile personajelor din poveşti”, pe care ei vor trebui să le realizeze prin colorare, pictură sau zugrăvit. Copiii îşi aleg după preferinţă o mască.
- Ce personaj din poveste aţi vrea să fiţi? / - De ce aţi ales acest personaj? /- Ce aţi admirat la acest personaj? /- Ce nu v-a plăcut din comportamentul lui?
Voi spune copiilor să se grupeze la mese în funcţie de felul cum doresc să-şi realizeze mască. Fiecare subgrupă precizează tehnica de lucru şi materialele:
I. Colorează cu creioane colorate şi carioca
II. Pictează cu acuarelă, tempera, pensule, vase cu apă.
III. Vase cu vopsea, bureţi.
Copiii lucrează fiecare străduindu-se să obţină rezultate cât mai bune. Pe parcurs putem intona cântece despre personajele din poveşti (Ex. „Cumătra vulpe”, „Scufiţa Roşie”, „Pupăza din tei”).
Primii copii, din fiecare grupă, ce au terminat lucrul, vin în faţă şi îşi prezintă lucrarea motivând de ce au ales acea tehnică de realizare.
După ce toate lucrările vor fi gata, se vor expune, iar prin metoda „turul galeriei” vor alege câteva care vor fi analizate prin comparare, motivând prin ce tehnică au fost realizate. Ce alte tehnici de realizare ar mai fi fost?
ADE-DLC - „Crăiasa Poveştilor” îşi exprimă şi ea aprecierea şi drept răsplată ne prezintă următoarea surpriză: Un disc cu melodii vesele propunîndu-le să valorifice produsele activităţii printr-un carnaval.Copii îşi pun măştile şi zburdând veseli pe acordurile melodice, fiecare va veni şi se va prezenta: Cine este, din ce poveste face parte? / În ce altă poveste a mai fost întâlnit acel personaj? / Ce fapte a făcut acel personaj în altă poveste? / Dacă ştiu o poezie, un cântec, o ghicitoare despre acel personaj / Ce fapte aţi făcut voi prin care să vă asemănaţi cu unul din personajele din poveşti? / Ce învăţăminte putem trage la sfârşitul poveştii?(ex: Scufiţa Roşie, Coliba iepuraşului; este bine să facem întotdeauna fapte bune şi să-i ajutăm pe cei ce au nevoie).
Pe acordurile melodice copiii dansează liber, exprimându-şi bucuria prilejuită de această sărbătoare.
ADP - „Crăiasa Poveştilor” le spune că mai are încă o surpriză pentru ei: este descoperit coşul cu fructe şi le sugerează că îşi pot găti din ele o salată de fructe.
Voi prezenta copiilor centrele de activitate deschise şi obiectivele de îndeplinit: vase cu apă pentru spălatul fructelor, doguri şi cuţite pentru tăiatul fructelor, realizarea salatei.
La acest moment de activitate vor fi prezente: asistenta medicală şi bucătăreasa. Împreună vom îndruma şi ajuta copiii în realizarea sarcinilor, vom urmări respectarea regulilor igienico-sanitare, de securitate a muncii, gradul de participare a fiecarui copil.
La final, copiii se aşează la mese şi sunt serviţi de bucătăreasă cu salată de fructe realizată de ei. Crăiasa Poveştilor le dăruieşte la fiecare câte un medalion cu imagini din poveşti, face aprecieri la adresa lor le propune să rămână prieteni cântând împreună cântecul prieteni buni. Îşi ia „La revedere”.
Copiii mulţumesc Crăiesei Poveştilor pentru toate surprizele oferite în această zi şi o roagă să mai vină la ei.
Notă: Rolul „Crăiesei Poveştilor” poate fi interpretat de una din educatoarele grupei.
Tema abordată este valoroasă prin faptul că oferă copiilor prilejul de a reflecta asupra drepturilor şi îndatoririlor pe care le au precum şi efectele pe acestea le au asupra fiinţei umane. Obiectivele propuse impun dezvoltarea gândirii critice a copiilor prin faptul că le solicită să identifice ei singuri aspecte legate de viaţa lor, să relaţioneze cu cei din jur, să identifice soluţii optime pentru problemele cu care se confruntă şi să le extrapoleze, justificând poziţia adoptată.
Educatoare Carmen PetacEducatoare Maria Katona BândilăGrădiniţa cu P.P. nr. 2 Luduş, jud. Mureş
Precizare: articolul a fost prezentat sub formă de referat în cadrul Simpozionului judeţean cu tema „Mijloace de evidenţiere a creativităţii didactice în predarea integrată a cunoştinţelor din perspectiva noului Curriculum ” , ediţia I - 2009, organizat de Grădiniţa cu P.P. " Licurici " din Tg.-Mureş. Scopul acetui simpozion a fost: evidenţierea unor modalităţi originale, creative, de organizare integrată a activităţilor din perspectiva noului curriculum, exemple de transpunere în practica eficientă a acestuia.]]> http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=1fn8176 http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=1fn800o Tue, 21 May 2013 22:35:11 +0000 http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=1fn800o http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=3qc3coy Tue, 21 May 2013 22:34:45 +0000 http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=3qc3coy http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=1w6lg38 Tue, 21 May 2013 22:22:00 +0000 http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=1w6lg38 http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=1w6lfqq Tue, 21 May 2013 22:18:03 +0000 http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=1w6lfqq http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=ikh0tb Tue, 21 May 2013 22:17:25 +0000 http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=ikh0tb http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=2t9cdhl Tue, 21 May 2013 22:17:21 +0000 http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=2t9cdhl http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=1fn7yk6 Tue, 21 May 2013 22:16:09 +0000 http://blogcopy.com/~prescolariimei.blogspot.com?copy=1fn7yk6